Naşterea păsării cântătoare
Dimineaţa-mi adun în linişte
bucăţile
pierdute de cu seară.
Păsări
la pervaz m-ajută să m-adun –
ţes
cu-o bucată de pavilion pe buză
şi-o
cameră ventriculară –
spre
incubarea creaţiei.
Cu
degete stă burduşit peretele,
vitralii
gemene acelui tot –
calotă-n
spirală.
Joc
pe cerul hârtiei –
erup
creionate sinapse ce se preced
ca
un morse în limbaj universal,
un
profanator de vise,
sevă
ori carne,
se
crapă uşile-nchise –
universalitatea se-aşterne...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu